Mereu un alt mâine

uneori imiți vise cu albul zăpezii
mângâiați îmi plâng zeii în lacrimi cu stele
și atunci și acum îți ascult nesfârșitul
desertului pur din iluzii severe

numai tu să-mi dezlegi neînțelesul iubirii
în cifre și semne semantic rebele
când ultima zi a noastră descrie
mult prea ironic mereu un alt mâine

și singur stăpân să cutreieri cu mine
mult prea ironic mreu un alt mâine
numai tu să-mi dezlegi neînțelesul iubirii
deșertului pur din iluzii severe

Cartea de față reprezintă o culegere de poezii adunate de-a lungul unor ani după debutul literar al poetului la Editura Junimea din Iași cu volumul " Fântâna lui Pintea " în anul 1990. Întrucât volumul s-a epuizat repede din librării la  solicitarea cititorilor, mai ales a celor din Ardeal, cam tardivă dar oricum prezentă, cartea vine să completeze un șir de apariții de ultimă oră din scrierile autorului.
Poetul în discutie nu reia temele din volumele anterioare si nici atmosfera de acolo. El cunoaste mrejele lumii cu ajutorul poeziei. Când se întoarce în sine, trece în revista neîmpliniri si fapte pe care le-a traversat. Natura statica este sustinuta de emotiile anotimpului care, uneori, îl supara pe poet: multe pasari multe pasari de piatra/ aripi albe întind în zbor amânat/ statui cu drumul alaturi/ studentii mai trec la hotel/optimistii spun ca e libertate/ barbare incandescente/ depresii artificiale si /aer dement/ Interpolul în deruta/ s-a furat o revolutie/ ce lume (multe pasari).
Viorel Dinescu
ELENA DORINA HALAS, poeta  din Maramures, este una din vocile care s-au impus recent în cenaclurile din nordul tarii.
Ea debuteaza cu acest volum de poeme prin care se dezvaluie lumii cu gratia si echilibrul feminitatii. Dorina Elena Halas a reusit sa-si învinga tracul si sa propuna o rostire poetica a feminitatii ca arta de a fi, într-o lume în care misoginismul tribal si feminismul agresiv încearca sa detina suprematia publica.  
MIHAI GANEA
Creatorul de umor epigramistic e un personaj extrem de sobru, de serios, preocupat pâna la pedanterie sa-si slefuiasca modelul concentrat al comunicarii sale.
Aurelia Velea este o maramureseanca autentica, onesta, dârza, care observa si sanctioneaza cusururile omenesti. Autoironia însoteste satira vietii contemporane. Autoarea si-a grupat tematic catrenele, conformându-se uzantelor confratilor umoristi. În spontaneitatea ei specifica, trateaza orice subiect cu verva, subiectele domestice se îmbina cu tematica grava, existentiala. Manunchiul eterogen de epigrame întocmite dupa toate normativele ideatice si stilistice, catrene sententiale, ghidusii si nostimade versificate, uneori în maniera naiva, poarta amprenta unei conceptii de viata tonice, robuste, nutrite de umorul sanatos, de sorginte populara. Structura si configuratia volumului aduce si o marturie vie si nedisimulata asupra perceptiei unui cetatean atent si ancorat la evenimentele majore ale Cetatii politice românesti.
Virginia Paraschiv
Curg nopțile reci

nemișcării distingi al doilea semn
bătăi de aripi sărută zidirea
șăgalnic fixezi în sfere și-ncerci
cuvântul ce ieri falsa nemurirea

nu știu de ce și nu știi să-nchipui
prea firesc e cuprinsul ce-mi bea rătăcirea
mi-e teamă să văd în tine alt-eul
răsturnat în iubire  când   mi-e mută iubirea

curg nopțile reci îndrăznind să viseze
că visu-i real, mai real chiar ca mine
să-ți frângă-n atingeri dorul ce-ți mira
timpul poveștii locuind veșnicia